Probatoriul penal presupune etape și elemente de a căror respectare depinde, indubitabil, justa soluționare a cauzei penale. Codul de procedură penală în vigoare reglementează cu titlu de obligație a subiectului oficial, care administrează și apreciază proba, verificarea acesteia din punctul de vedere al veridicității. Totodată, în virtutea varietăților sub care se prezintă purtătorii tehnico-electronici de informație, pe de o parte, și datorită complexității activității de dobândire și introducere în proces, pe de alta, activitatea de verificare depășește limitele procesului penal, realizând incursiuni nu doar în criminalistică, ci și în tehnică.

Astfel, pornind de la cele enunțate, verificarea se realizează atât din perspectivă procesuală, cât și din punctul de vedere al condițiilor de ordin tehnic, de care depinde nu doar autenticitatea, cât, mai ales, admisibilitatea probei.

Diferite genuri ale expertizei criminalistice permit, la etapa actuală, identificarea existenței unor manipulări de oarecare natură în conținutul înregistrării audio-video fixate pe un anumit suport tehnico-electronic de informație, indiferent dacă au fost realizate prin montaj, prin adăugarea sau excluderea textului, fie prin intervenții de alt fel. Pe de altă parte, falsul intelectual devine detectabil, în principal, prin intermediul unei verificări procesuale, altfel spus – prin aprecierea probelor în colaborare sau prin realizarea unor procedee probatorii. Faptul dat nu exclude posibilitatea identificării unor indicii în acest sens, prin intermediul unor expertize tehnice, fonoscopice, computerizate şi al., care ar pune la îndoială rezonabilă autenticitatea probelor electronice administrate pentru soluționarea cauzei penale.

THE AUTHENTICITY VALIDATION OF THE INFORMATION PROVIDED BY ELECTRONIC DATA CARIRERS IN CRIMINAL PROCEEDINGS

For the fair settlement of the criminal case, the criminal procedural law has established some phases and elements of the evidentiary process. The actual law provides that the criminal investigation authority and of the court has the legal obligation, not only to ensure the proper administration of the evidence, but as well to guarantee the authenticity of the information it provides. Concurrently, due to the multiplicity of the electronic data carriers, on one hand, and the complexity of the gathering process, on the other hand, the validation activity exceeds the limits of the criminal proceedings, requiring technical and forensic knowledge. Thusly, the verification process aims both the procedural and technical perspectives that not only influence the authenticity of the information, but also has an impact on the evidence’s admissibility.

Different types of forensic examinations are able to determine whatever kind of manipulation the data carrier was subjected to, regardless of its character: fitting, adding or erasing text, et al. On the other hand, the intellectual data alteration is mainly determined by means of the procedural validation, meaning the corroboration of the evidence and the performance of additional legal actions. However, some traces in this respect can be identified as a result of the technical, computer or other forms of expert examination of the data carriers. All of these can provide the court with sufficient evidence in order to conclude over the authenticity of the information.